Virginia Woolf s-a născut pe 25 ianuarie 1882 la Londra, într-o familie de intelectuali victorieni. Tatăl său a fost cel ce a pus bazele primului dicționar biografic universal iar mama sa era frumoasă din cale afară. Mai avea patru frați așa că nu a avut cum să se plictisească în copilărie, le citea rudelor, făcea tot felul de scenete și se bucura de râsetele celor din jur. Din 1895 până în 1904 toată familia decedează în afară de doi frați iar Virginia suferă o depresie severă. Începe să studieze pentru a-și ocupa timpul insa moare și fratele său, Thoby, de care era foarte apropiată. În 1915 reușește să publice primul roman, Călătorie în larg, iar de aici a fost doar un pas mic spre a deveni una dintre cele mai apreciate scriitoare ale secolului al XX-lea. Întotdeauna a militat pentru pace și dreptate, a abordat teme politice și a introdus personaje reale în cărțile sale. Suferea de o tulburare maniaco-depresivă ce s-a agravat odată cu trecerea anilor dar asta nu a împedicat-o să scrie romane precum: Spre far, Doamna Dalloway sau Camera lui Jacob.
Romanul "Între acte" a fost publicat pentru prima dată la editura Hoghart Press în 1941. În limba română apare în 1978 la editura Univers, ediție ce va fi urmată de Rao în 1985.
Ne aflăm într-ub sătuc din Anglia chiar înainte de izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial, și chiar în curtea celui ce va găzdui anul acesta concursul anual. Bartholomew Oliver este numele lui, ofițer pensionat și văduv, ce locuiește împreună cu Lucy Swithin, sora lui deosebit de stilată. Bartholomew are și un fiu dar lucrează la Londra și are și el doi copii și o soție care nu îl mai iubește demult și acum își petrece timpul cu un fermier. Au venit și ei insa toată acțiunea ne este descrisă de domnișoara La Trobe, o femeie ciudată dar cu harul vorbirii. Lucy făcea toate pregătirile, aranjamente, mâncare, băuturi și așezatul meselor, Bartholomew se juca cu nepoții iar William Dodge era victima homofobilor. Pe seară începea în sfârșit concursul ce avea trei părți: prima era prezentarea unei scenete de Shakespeare, a doua parodierea unei comedii iar a treia peisajul victorian. Domnișoara la Trobe decide să uimească publicul cu o scenā surpriză în care publicul ajungea pe scenă cu ajutorul unei oglinzi și apoi pleacă la birtul din sat pentru a contempla următoarea scenetă.