Ecranizat în 1974 romanul lui Maugham devine rapid celebru în întreaga lume, iar notorietatea autorului crește considerabil. Titlul este ales întocmai pentru a induce în eroare cititorul și pentru a șoca audiența. Cartea vorbește, de fapt, despre momentele cele mai grele din viețile noastre, despre ajunul bătrâneții și despre amintiri, cele mai de preț, cele care ne rămân în minte până la final. Ted Driffield este personajul principal al romanului, un scriitor ajuns la bătrânețe, care încearcă din răsputeri să aducă în fața publicului jurnalul vieții sale. Lăudat, premiat și mângâiat întreaga carieră, bărbatul nu poate aspira la și mai multă faimă, căci a cunoscut-o în toată splendoarea, s-a îmbătat cu ea, a trăit pentru ea și a suferit din pricina ei. Astăzi, el își aduce aminte de cele mai de preț momente din epoca victoriană în care i-a fost dat să trăiască, regretă câteva decizii pripite, amintește iubiri pasagere și trage, evident, concluzii.
Spre deosebire de restul scrierilor sale, aceasta este una inovativă pe care Maugham o oferă publicului. Un jurnal autentic, greu de înțeles, dar care va impresiona generații. Întregul roman este de-a dreptul tulburător, interesant și distractiv. „Plăcerile vieții” este una dintre scrierile cele mai de preț ale literaturii universale, iar ecranizarea acestuia îi aduce un plus de celebritate scriitorului.
Este important de amintit că eroul nostru își prezintă viața cu nostalgie, cu tristețe și cu o oarecare urmă de regret. Scrierea se concentrează îndeosebi pe chestiunile personale, dar trece în revistă și rivalitățile politice, guvernarea deficitară și moda vremurilor. Epoca victoriană este una deosebită, plină de fast și opulență, dar nu asta dorește Maugham să ne arate. El face, prin intermediul personajului său, o trecere în revistă a celor mai teribile evenimente din istoria lumii sale.
Personajul lui Maugham este unul diferit, ancorat cumva în trecut, căruia îi este aproape imposibila să se adapteze la lumea nouă, care parcă îl sufocă pe zi ce trece. În treacăt, eroul povestește despre suferință, iubire și regăsire, despre neputință și curaj, despre frica care pândește din umbră și despre inegalitățile sociale existente la orice pas. Avem de-a face cu o poveste realistă și emoționantă, întâlnim personaje cu caracter divers și ne bucurăm de o experiență literară grandioasă.
Spre final, Maugham lămurește cititorul, îi oferă un final deschis, îi explică tot ceea ce nu a reușit să înțeleagă pe parcurs. Eroul se resemnează, se pierde și se regăsește, iar noi rămânem profund încântați de capacitatea de evocare a autorului. Romanul va fi tradus în peste 30 de limbi de circulație internațională, iar pe site-ul nostru poate o găsit în mai multe ediții, după cum urmează: Polirom (2015), Polirom (2006), Univers (1990).