W. Somerset Maugham - Robie

„Robie” avea să cunoască lumina tiparului în anul 1915 și să îi aducă scriitorului faima mondială. Avea să fie considerată drept scrierea autobiografică a acestuia, căci Maugham reușește să își expună întreaga viață în fața publicului. Cartea are în centrul acțiunii un personaj cel puțin interesant, un alter ego al autorului, pasionat de artă și fotografie, dar care avea să înfrunte toate loviturile vieții.

Philip Carey este un tânăr ciudat, care își petrece mare parte din timp aspirând să devină o persoană importantă în artă sau în lumea culturală. Petrece o bună bucată de vreme la Paris, după care se îndreaptă către Germania, unde își găsește menirea. Astfel, bărbatul visează să devină artist, să cunoască lumea bună și să atingă apogeul celebrității. Întors în capitala Franței, tânărul intră într-un cerc vicios și îi este aproape imposibil să scape. Aici începe să consume substanțe ilegale, să se obișnuiască cu alcoolul și să descopere noi practici sexuale. Romanul este denumit în mod curios „Robie”, căci acesta va fi porecla pe care autorul o va oferi personajului său.

Scrierea este dominată de un aer trist și stranii, iar personajul nostru merge pe un drum greșit, însă toate aceste experiențe acumulate îi vor servi drept învățături pentru mai târziu. Lumina palidă de pe străzile Parisului avea să devină preferata eroului, bordelurile ieftine îi vor deveni refugiu, iar oamenii tovarăși de drum. În căutarea sa disperată, tânărul întâlnește tot soiul de oameni, are parte de experiențe din ce în ce mai interesante și ciudate. Cunoaște iubirea și trădarea, se bucură de aventuri de o noapte, trăiește din plin, gustă sărăcia și bogăția, se perindă prin tot soiul de locuri și adună de peste tot o amintire pe care o va consemna în caietul acesta magistral.

Celelalte personaje vor juca un rol esențial în dezvoltarea și maturizarea eroului, vor lăsa o urmă adâncă în sufletul acestuia și îl vor influența în deciziile de mai târziu. Pe parcurs, băiatul devine un adevărat bărbat, iar sub masca seriozității ascunde toate cicatricile pe care vremea le-a lăsat în sufletul său. Undeva, la jumătatea jurnalului său, găsim informații despre trecutul său, dar și despre părinți și rude îndepărtate. Câteva flashback-uri interesante ne vor servi pentru a pricepe mai bine povestea, pentru a ne familiarizam cu istoria eroului și pentru a accepta finalul romanului. Înțelegem acum intenția lui Maugham de a condimenta acțiunea cu fel și fel de evenimente neprevăzute, de a adaugă noi completări în firul poveștii, de a aduce noi personaje și de a jongla cu informațiile prezentate la început. Avem, astfel, un roman cu de toate, care ne va șoca și ne va încânta în egală măsură.

Tradus în peste 30 de limbi de circulație internațională, adaptat pentru filme ori piesele teatru, romanul poate fi găsit pe site-ul nostru în mai multe ediții, după cum urmează: Miron (1992), Polirom (2008), Minerva (1970).