Despre Walt Whitman
Poet, jurnalist si eseist american, cunoscut mai ales pentru volumul Leaves of Grass (1855, Fire de iarba), a fost si prima sa lucrare semnificativa ca poet. Acesta a fost uneori interzis. Alta opere cunoscute ale sale sunt I Sing the Body Electric (1855) si Song of Myself (cantec despre mine). S-a nascut la 31 mai 1819 (West Hills, in Long Island, New York). A fost al doilea fiu dintre cei noua ai lui Walter Whitman si Louisei Van Velsor.
In anii 1820 si 1830, familia, formata din noua copii, a locuit in Long Island si Brooklyn, unde Whitman a frecventat scolile publice din Brooklyn. La varsta de 12 ani a inceput sa invete meseria de tipograf si s-a indragostit de cuvantul scris. In mare parte autodidact, a citit cu voracitate, familiarizandu-se cu operele lui Homer, Dante, Shakespeare si Biblia.
Whitman a lucrat ca tipograf in New York City pana cand un incendiu devastator din districtul tipografic a demolat industria. In 1836, la varsta de saptesprezece ani, si-a inceput cariera de profesor in scolile cu o singura clasa din Long Island. A continuat sa predea pana in anul 1841, cand s-a orientat spre jurnalism ca o cariera cu norma intreaga.
A fondat ziarul The Long-Islander, care aparea saptamanal, iar mai tarziu a editat o serie de ziare din Brooklyn si New York, inclusiv Brooklyn Daily Eagle. In anul 1848 a parasit Brooklyn Daily Eagle pentru a deveni redactor la New Orleans Crescent timp de trei luni. Dupa ce a fost martor la licitatiile persoanelor inrobit din New Orleans, s-a intors in Brooklyn in toamna anului 1848 si a cofondat ziarul Brooklyn Freeman, pe care l-a editat vreme de un an.
In Brooklyn, Whitman a continuat sa dezvolte stilul unic de poezie care l-a uimit atat de mult mai tarziu pe Ralph Waldo Emerson. In anul 1855, Whitman a obtinut drepturile de autor pentru prima editie a volumului Frunze de iarba, care cuprindea douasprezece poeme fara titlu si o prefata. El insusi a publicat volumul si i-a trimis o copie lui Emerson in iulie 1855.
La izbucnirea Razboiului Civil, Whitman a jurat sa traiasca o viata "curataT si ‘’purificata". A lucrat ca jurnalist independent si a vizitat ranitii din spitalele din zona New York-ului. In luna decembrie a anului 1862 a calatorit la Washington, D.C., pentru a avea grija de fratele sau, care fusese ranit in razboi. Coplesit de suferinta numerosilor raniti din Washington, Whitman a decis sa ramana si sa lucreze in spitale; in cele din urma, a ramas in oras timp de 11 ani.
Datorita prietenului sau William Douglas O'Connor, deopotriva poet, a obtinut un loc de munca ca functionar la Biroul pentru Afaceri Indiene din cadrul Departamentului de Interne, care s-a incheiat atunci cand secretarul de interne, James Harlan, a descoperit ca Whitman era autorul cartii Leaves of grass (Fire de iarba), pe care Harlan o considera jignitoare. Insa O'Connor a protestat pana cand J. Hubley Ashton l-a transferat pe Whitman la biroul procurorului general.
In 1873, Whitman a suferit un atac cerebral care l-a lasat partial paralizat. Cateva luni mai tarziu a calatorit la Camden, New Jersey, pentru a-si vizita mama muribunda in casa fratelui sau. A sfarsit prin a ramane cu fratele sau pana la publicarea in 1882 a cartii Leaves of Grass (James R. Osgood), care i-a adus suficienti bani pentru a-si cumpara o casa in Camden.
Si-a petrecut anii de declin pregatind ultimul sau volum de poezii si proza, Good-Bye My Fancy (1891), si lucrand la completari si revizuiri la editia cartii Leaves of Grass (1891-1892). Dupa moartea sa, la 26 martie 1892, Whitman a fost inmormantat intr-un mormant proiectat si construit de el pe un lot din Cimitirul Harleigh.
Opera: Song of Myself (1855); I Sing the Body Electric (1855); O Captain! My Captain (1865); When Lilacs Last in the Dooryard Bloom'd (1865); Out of the Cradle Endlessly Rocking (1859); A Noiseless Patient Spider (1868); Drum-Taps (1865); Good-Bye My Fancy (1891) – poezii si proza. Democratic Vistas (1871); Memoranda During the War (1875); Specimen Days & Collect (1882); November Boughs (1888).