Witold Gombrowicz - Ferdydurke

Witold Gombrowicz este unul dintre cei mai importanți scriitori polonezi ai secolului al XX-lea și un autor influent în literatura modernă. Autorul este cunoscut pentru stilul său ironic, absurd și satiric, care examinează tradițiile sociale, constrângerile politice și ipocrizia societății, criticând constant conformismul, autoritatea și rolurile sociale impuse. O temă centrală în opera sa este infantilizarea individului, prin educație și norme sociale, o temă puternic ilustrată în romanul său emblematic "Ferdydurke". Personajele sale sunt adesea prinse în conflicte interioare legate de identitatea lor, de cele mai multe ori încercând să evadeze din constrângerile impuse de ceilalți. Printre lucrările sale de referință se numără: "Ferdydurke", "Trans-Atlantyk" și "Kosmos". Gombrowicz a influențat o mulțime de autori postmoderni și existențialiști, printre care Jorge Luis Borges, Milan Kundera și Susan Sontag

Cartea "Ferdydurke", publicată pentru prima oară în anul 1937, a fost considerată scandaloasă și subversivă de către naziști, staliniști și regimul comunist polonez, fiind oficial interzisă în Polonia timp de decenii. Povestea îl are în prim-plan pe Josio, un bărbat de treizeci de ani, care este "răpit" de profesorul Pimko și forțat să redevină elev de liceu, forțându-l să privească lumea și ocupanții săi prin ochii unui tânăr, dar cu o minte de adult, devenind pe deplin conștient de ridicolul vieții adulte și de concepțiile adulților despre maturitate. Prima parte a cărții explorează tema infantilizarii și conformismului printr-un episod absurd în care protagonistul, Josio este "răpit" și forțat să redevină adolescent, autorul ridiculizând în acest mod sistemul educațional, relațiile de putere și ipocrizia societății. Într-o zi, protagonistul, un scriitor de 30 de ani, este vizitat de profesorul Pimko, iar printr-un fenomen inexplicabil, acesta îl transformă mental într-un adolescent. Fără a înțelege pe deplin ce i se întâmplă, Josio este dus cu forța la școală, unde trebuie să reînceapă viața de elev. Ajuns acolo, bărbatul descoperă că elevii sunt împărțiți în două tabere: "imaturii" - copii naivi, supuși profesorilor și normelor; maturii - elevii rebeli, care se cred superiori, dar tot superficiali. În cadrul orelor, profesorii îi obligă pe elevi să respecte dogmele educației, fără a le permite să gândească liber, școala fiind prezentată ca o instituție care distruge identitatea, obligându-i pe oameni să se conformeze. În lucrarea sa, Gombrowicz arată cum societatea menține oamenii în stadii de imaturitate, școala, familia și normele sociale forțând indivizii să adopte roluri prefabricate, fără a avea libertatea reală. Pe parcursul romanului, Josio încearcă să își afirme autonomia, dar decoperă rapid faptul că maturitatea autentică este imposibil de atins. Profesorul Pimko îl tratează pe bărbat ca pe un copil, chiar dacă acesta are 30 de ani, demonstrând că imaturitatea nu este biologică, ci impusă de alții.

Romanul "Ferdydurke" este unul dintre cele mai controversate și discutate opere ale literaturii moderne, stârnind de-a lungul timpului atât laude entuziaste, cât și critici aprige. Stilul său experimental, absurd și satiric a provocat numeroase reacții din partea cititorilor, criticilor literari și autorităților politice. Mulți critici consideră că lucrarea este o operă revoluționară datorită stilului său nonconformist și fragmentării narative, autorul spărgând tiparele tradiționale, creând un text dinamic, absurd și ironic, apropiat de literatura existențialistă și postmodernistă. În lucrarea sa, Gombrowicz reușește să exploreze ipocrizia socială, educația rigidă, conformismul și relațiile de putere, autorul fiind considerat un vizionar al psihologiei sociale. "Ferdydurke" este văzut ca un text fundamental pentru literatura poloneză modernă, având un impact puternic asupra scriitorilor postmoderni, în același timp fiind recunoscută și la nivel internațional ca o capodoperă a literaturii absurde și avangardiste.

Cartea "Ferdydurke" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Rao (2005) și Univers (1996).