Xenofon - Helenicele

Figura reprezentativă a Greciei Antice, Xenofon avea să ofere umanității o moștenire literară extraordinară. Se naște la Corint, în Grecia Antică și se trage dintr-o familie de vază, fapt ce îi va garanta o educație aleasă și un parcurs extraordinar. Rămâne alături mai marilor Cetății și se găsește adesea la adunările lui Socrate, pe care îl va diviniza. Urmărește îndeaproape activitatea patriei sale și încearcă să înțeleagă, încă de la vârste fragede, însemnătatea cuvintelor ori alte taine ascunse. Nu trece multă vreme până ce începe să studieze anticii pe cont propriu, fiind fascinat de orice fel de lecturi care îi cad în mâini. De aici înainte va eclipsa pe oricare alt învățăcel, va pune întrebări maeștrilor, va cugeta în taină, va urmări și va asculta, pentru a ajunge, în cele din urmă, cel mai important gânditor al Greciei Antice, după Platon. Căci, trebuie să fim realiști și să înțelegem că geniul lui Xenofon ar fi dominat veacuri de-a rândul imaginarul colectiv, daca nu ar fi fost cumva umbrit de strălucirea platoniciană. Fără să îi diminuăm importanța, trebuie să spunem că Xenofon a avut neșansa de a aparține aceluiași popor precum Platon. Târziu, în anii de glorie ai Eladei, vom observa că scrierile lui Xenofon vor fi la mare căutare.

Mai întâi rostite, asemenea unor poeme de război, pentru ca mai apoi să fie scrise în greacă veche, manuscrisele vor dăinui, cu adnotări și adăugiri, până în contemporaneitate. Scrierile lui Xenofon vor fi atent analizate și dezbătute, iar comparațiile între acesta și Platon vor fi inevitabile.

Discipol al lui Socrate, Xenofon își găsește inspirația în Cetatea grecească autentică și își construiește eroii și antieroii într-o manieră realistă, uneori tranșantă. Opera sa, intitulată sugestiv „Helenicele” avea să devină una dintre cele mai apreciate din toate timpurile, fiind o continuare a unei alte scrieri mărețe, „Războiul peloponeziac”, al lui Tucitide.

În „Helenicele” vom asista la eșuarea planurilor spartane de cucerire a noilor teritorii și la o renaștere a grecilor pe toate planurile, îndeosebi în sfera politică. Perioada întunecată din tabăra grecilor avea să se sfârșească odată cu finele hegemoniei spartane, care a înrobit popoare și a avut parte de zeci de ani de glorie. Izvoarele de la Micene, călătoriile marilor conducători, lupta lui Cirus cel Tânăr împotriva propriului frate și înălțarea Cetății antice întru progres sunt numai câteva dintre temele abordate de gânditorul nostru.

O bună parte din lucrare face referire la Socrate și la interminabilele dialoguri cu acesta, la desele plimbări către suburbiile Cetății, ori la adunările generale din Agora. Manuscrisul lui Xenofon va reprezenta o piatră de temelie pentru cultura greceasca și, mai târziu, o moștenire deosebită lăsată umanității.

Astăzi, bibliotecile din întreaga lume păstrează la loc de cinste documentul atât de căutat și de apreciat, iar pe site-ul nostru îl puteți găsi în ediția de la editura Științifică (1966).