Despre Yasunari Kawabata
Nascut la 11 iunie 1899 in Japonia, Yasunari Kawabata a fost primul autor japonez si al treilea asiatic care a castigat Premiul Nobel pentru Literatura, in 1968, declarand atunci ca prin opera sa a incercat sa caute armonia intre om, natura si goliciune, si sa infrumuseteze moartea. Sentimentul de singuratate pe care il exprima in operele sale isi are originea in copilaria sa, ramanand orfan la o varsta foarte frageda.
A fost unul din fondatorii revistei care a creat o noua miscare in literatura japoneza moderna, de orientare neo-impresionista. Cariera sa a debutat in 1927, atunci cand a fost publicata prima sa carte - Dansatoarea din Izu. Cel mai cunoscut roman al sau, Tara zapezilor, care prezinta povestea de dragoste dintre un turist sosit la Tokio si o gheisa din provincie, a fost inceput in 1934 si a fost terminat 12 ani mai tarziu. Publicarea acestuia i-a adus un prestigiu fulminant, romanul fiind considerat drept capodopera lui Yasunari Kawabata.
A devenit membru al Academiei de Arta din Japonia in 1953, iar patru ani mai tarziu a devenit presedinte al PEN, filiala Japonia, o asociatie a scriitorilor din intreaga lume, fiind un remarcabil ambasador al operei literare japoneze. In 1959 Kawabata a primit medalia Goethe la Frankfurt. Dintre operele sale merită menţionate: Lacul, Frumoasele adormite, Frumuseţe şi întristare, Stol de păsări albe, Vuietul muntelui, O mie de cocori, Vasul florilor, Maestrul de go.
La 16 aprilie 1972 Yasunari Kawabata s-a sinucis, otravit cu gaz - cel puţin toate indiciile indică în această direcţie, desi sotia acestuia si alti cunoscuti au declarat ca a fost un accident; exista voci care afirma ca moartea acestuia ar avea legatura cu sinuciderea bunului sau prieten Yukio Mishima, din 1970. Cu toate acestea, Kawabata nu a lasat nici o explicatie.