Yasunari Kawabata - Tara zapezilor

Yasunari Kawabata s-a născut pe 11 iunie 1899 în Osaka și a decedat pe 16 aprilie 1972 în Kamakura. Copilăria sa a fost tristă rămânând orfan încă de la 4 ani iar gândurile și emoțiile din acea vreme se reflectă în majoritatea romanelor sale. Stilul său este unic pentru că în multe dintre volumele sale lipsesc momente cheie ale genului epic, de exemplu punctul culminant. Cu toate acestea, el se face remarcat prin tensiunea răspândită pe tot parcursul romanului și detaliile cheie la care trebuie să fii foarte atent pentru a înțelege. Kawabata a fost al treilea asiatic din lume care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1968. Pe lângă acesta, care este cel mai important premiul din cariera sa, autorul a mai fost onorat și cu Medalia Goethe (1959), Premiul Literar Noma (1954) și numeroase premii locale. Meseria de scriitor l-a consacrat însă a mai fost și jurnalist, mai apoi fiind implicat în politică însă nu a durat prea mult. 

Autorul s-a sinucis în 1972 inhalând gaz dar cu toate acestea se crede să fi fost un accident.

Romanul Țara zăpezilor a fost publicat inițial pe capitole într-o revistă literară din Japonia între anii 1935 și 1937, în 1948 luând forma finală. Pe site-ul nostru poți găsi printre altele, următoarele ediții: editura Univers, 1974; editura Polirom, 2015 și editura Cultura Națională, 1995.

Romanul îl are în centrul atenției pe Shimamura care în primă fază călătorește cu trenul spre un mic orășel înzăpezit din Japonia. El este critic de bale însă nu are absolut nicio cunoștință în acest domeniu. Se îndrăgostește de vocea unei femei pe nume Yoko dar aceasta este împreună cu Yukio. Destinația finală a protagonistului este un resort unde speră să regăsească o gheișă, Komako, pe care a cunoscut-o în trecut. Acesta speră ca de această dată să mențină o relație de prietenie și să nu mai presteze serviciile ce susțin economia orașului. Fără să își dea seama începe să se formeze o legătură între ei însă Shimamura crede că femeia devine prea atașată și încearcă să o îndepărteze din viața lui. Nu reușește și se obișnuiește cu situația însă se gândește la faptul că este deplasat din punct de vedere al tradiției ca o gheișă să fie atașată emoțional de cineva. Începe să fie de acord cu ea și schimbările sale bruște de comportament însă totul se destramă când află că locuiește împreună cu mama lui Yukio. Dacă asta nu l-a dezamăgit, aflarea veștii că Komako și acesta au fost logodiți în trecut îl face să își reprime orice sentiment avut de ea vreodată și o părăsește. La a treia călătorie, află că Yukio a murit li cei doi nu mai locuiesc împreună. Acum Komakoși eroul nostru se apropie din nou unul de celălalt dar el nu crede că va dura relația nici de această dată. Fix în momentul când își luau pentru a treia oară adio, cinematograful pe lângă care treceau izbucnește în flăcări. Acolo o văd pe Yoko aruncându-se de la ultimul etaj, Komoko se duce să se îngrijească de trupul neînsuflețit al femeii iar Shimamura vrând să ajute, alunecă pe gheață și rămâne pe jos privind stelele.