Romanul lui Mishima începe într-un mod straniu și urmărește aceeași structură ca și cele pe care le va publica mai târziu. Astfel, scriitorul surprinde cu acest roman care apare pentru întâia oară la 1949, pe când Mishima abia împlinise 20 de ani. Aflat la începutul carierei, japonezul duce o luptă strașnică pentru a se afirma pe piața internațională de carte. Așadar, pornește într-o extraordinară călătorie către sine și ajunge să descopere că scrisul este cel mai de preț dar al său.
Crescut într-o familie japoneză autentică, având parte de o educație strictă, Mishima deprinde abilități în artele marțiale și chiar dezvoltă o pasiune pentru arta samurailor. Crescut într-un mediu dogmatic, bazat pe norme și legi absurde și greu de înțeles, autorul pornește într-o incursiune prin Occident, cu scopul de a compara lumea sa cu cea exterioară. La numai 20 de ani ajunge să își formeze o părere clară despre politică și societate, ba chiar să devină un patriot convins. Deși deschis în gândire, japonezul nu privește dezvoltarea ca fiind un punct cheie al umanității, ba chiar acuză consumerismul excesiv și goana după globalizare. În accepțiunea sa, părțile sacre ale unui popor sunt religia și cultura. Când vorbim despre religie însă, Mishima devine obsedat de legile străvechi ale japonezilor și luptă cu sârguință împotriva oricui ar dori să le arate uitate. Patriotismul său este cumva dus la extrem și neîmplinire idealului național îi va provoca o imensă mâhnire. Târziu, când numele său este cunoscut pretutindeni, Mishima decide să își încheie misiunea pe acest pământ și se sinucide într-un mod ritualic, care va înspăimânta societatea vremurilor. S-a sinucis Mishima din patriotism ori din lipsa lui? Astfel de întrebări vor rămâne pretutindeni fără răspuns.
Revenind la primul său roman, „Confesiunile unei măști”, putem afirma, fără teama de a greși că acesta vine ca o demonstrație de talent, ca un prolog pentru romanele de mai târziu, din anii de maturitate ai autorului. Cartea îl are în rolul principal pe un tânăr japonez, fără nume, care relatează tot felul de evenimente, fără să se prezinte ori să ofere alte date biografice despre el. Cumva, la o analiză mai atentă, vedem o asemănare izbitoare între personaj și narator, căci Mishima însuși a dus o întreagă luptă până a avut curajul de a vorbi liber, în public, despre teme sensibile sau de netratat la vremea respectivă. Astfel, personajul este un alter-ego al naratorului și ajută cititorul să se familiarizeze mai rapid cu povestea. Firul narativ al romanului nu este însă deloc simplu, iar imaginile descrise sunt extrem de puternice din punct de vedere emoțional. O călătorie fascinantă, o lume ruptă de restul civilizațiilor, o minte strălucitoare într-un corp absent și nenumit, acesta este festinul literar pe care Yukio Mishima ni-l servește prin intermediul lucrării sale.
Romanul este disponibil pe site-ul nostru in mai multe ediții, după cum urmează: Humanitas (2003), Humanitas (2011).