Yuval Noah Harari - Homo deus

Yuval Noah Harari, născut la 24 februarie 1976, în Istrael, este autorul bestseller-urilor internaționale Sapiens: Scurta istorie a omenirii (2015) și Homo Deus: Scurta istorie a viitorului (2017). Lucrările sale pun accentul pe liberul albitru, conștiință, inteligență, fericire și suferință.

Cartea "Homo Deus", partea a doua a încercării lui Yuval Noah Harari de a explica întreaga istorie, a fost publicată în anul 2015, examinând posibilitățile pentru viitorul Homo sapiens. Premisa cărții subliniază că, în viitor, este posibil ca omenirea să facă o încercare semnificativă de a câștiga fericirea, nemurirea și puteri asemănătoare lui Dumnezeu. Lucrarea continuă să speculeze în mod deschis diferite moduri în care această ambiție ar putea fi realizată pentru Homo sapiens în viitor, pe baza trecutului și a prezentului.

În lucrarea sa, intitulată "Sapiens", el a creat un model al modului în care oamenii au crescut pentru a deveni prădătorul de vârf al Pământului, dar și cea mai puternică forță ecologică. În "Home deus", el își perfecționează modelul, făcând predicții despre cultură într-un viitor transuman. Deși antropologia este subiectul său principal, cartea se cufundă în domenii la fel de diverse precum psihologia evoluționistă, informatică și critică literară.

"Homo deus" ia în considerare modul în care știința și tehnologia vor remodela cultura. Pentru acest lucru, autorul trebuie să stabilescă în primul rând ce este cultura, ce o motivează și cum modelează activitatea umană. Similar cu mulți savanți ai vremurilor, Harari susține că aceasta nu este doar un produs auxiliar al societății - este ceea ce a făcut posibil ca o anumită specie de Homo să se ridice deasupra celorlalte. Oamenii sunt algoritmi care rulează un hardware biologic, la fel ca orice altă plantă sau animal. Oamenii primitivi au înțeles acest lucru, și prin urmare, erau animiști - vedeau șerpii, vulturii și elefanții din jurul lor ca fiind egali cu ei însuși. Chiar și atunci când omorau un animal, făceau adesea sacrificiul ca penitență pentru a împiedica natura să-i întoarcă favoarea.

Din cartea lui Harari se pot extrage trei mari idei: oamenii moderni au dominat toate celelalte specii, deoarece numai ei pot folosi realități intersubiective pentru a coopera cu străinii; în occident, cea mai mare parte a moralității derivă din Umanismul liberal, realitatea intersubiectivă dominantă azi; umanismul poate face loc într-o zi unei noi ideologii. Dacă se întamplă acest lucru, tot ceea ce se crede despre "bine" și despre "rău" va fi inutil. Deși ideile lui Harari despre viitor sunt speculative, ele sunt, de asemenea, greu de ignorat. Căderea umanismului ar fi cea mai mare schimbare culturală din istoria oamenirii din ultimii 500 de ani. Știința modernă ar putea pune capăt în curând dominației fragile a umanismului liberar. Știința subminiază deja multe dintre ipotezele fundamentale ale umanismului, așa cum Copernic le-a subminat pe cele ale creștinismului. Deoarece umanismul este sursa tuturor noțiunilor noastre despre bine și rău, acest lucru ar putea schimba semnificativ sistemul nostru moral. Primul care îi va cădea victimă este liberul arbitru. Umanismul folosește liberul arbitru pentru a justifica caracterul sacral al omului, susținând că oamenii sunt singurele obiecte nedeterministe din univers. În schimb, știința cognitivă modernă înțelege creierul uman ca un algorit biologic ușor de manipulat. Harari citează un studiu în care oamenii de știință au conectat electrozi la creierul unui șobolan, folosind butoane pentru a-l direcționa printr-un labirint. O dorință nu este altceva decât un model de declanșare a neuronilor. Dar dacă acei neuroni se declanșează din cauza unor stimuli externi? Creierul este ori determinist, ori aleatoriu, dar nu este liber.

Cartea "Homo deus" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două exemplare, și anume: Vintage (2016) și Polirom (2018).