Zaharia Stancu este renumit la nivel internațional pentru o serie de scrieri nemaipomenite. Jurnalist, publicist și om de litere, devine o figură impunătoare în Europa, iar romanele sale vor fi traduse în mai multe limbi străine. În mod paradoxal, deși este criticat de elită, va fi copiat de autorii tineri și va deveni legendar în branșă.
A fost director al Teatrului Național din București și a scris nenumărate scenarii de film și teatru. Este unul dintre cei mai curajoși și mai apreciați autori ai patriei noastre, iar primele sale încercări literare ne vor cuceri. Este cunoscut, mai ales, pentru opera Desculț, dar aceasta este numai o mică probă a talentului său uriaș. Scrie cu ardoare despre patrie, despre iubire și despre glia strămoșească, iar personajele sale sunt inspirate dintr-o realitate care ne va izbi puternic. Stancu este un vizionar complex, iar sursele sale de inspirație vin din alte lucrări sau chiar din piese de teatru vechi, pe care le-a vizionat când era copil. Lucrează în colaborare cu mai multe gazete și scrie cu patos despre oameni și despre lumi pe care prea puțini au curajul să le abordeze.
În lucrarea de față, avem de-a face cu Stancu cel real, autentic, care caută să ne aducă din ce în ce mai aproape de el, de trăirile sale contradictorii, de dramele sale, de angoasele și de supărările sale. Fiecare personaj devine un instrument al creației și fiecare paragraf are rolul de a ne integra în poveste cu și mai multă ardoare. Sensibil, trist, nostalgic și plin de visuri mărețe, Stancu este un paria o vreme, un ins nebun, care aduce romane în fața lumii, numai pentru a se elibera de catharsis, pentru a trăi cu sufletul împăcat.
Darie, eroul acestei scrieri, este și el un visător și vom observa că este un alter ego al autorului. Curajos, mărinimos, plin de tumult, are curaj și oferă curaj. Simte totul cu o inimă pură și se îndrăgostește de viață tocmai când aceasta îi arăta latura mai puțin strălucitoare. Cine ești, Darie? Asta ne întrebăm și noi de fiecare dată când aprofundăm povestea eroului nostru.
Fiecare acțiune a acestuia ne poartă departe, pe meleaguri necunoscute, departe de vise rele, de nebunia cotidiană, la poalele râului, în densitatea unor clipe pe care nu le-am mai trăit înainte.
Suntem ancorați într-o poveste despre viață și întuneric, despre moarte și despre nefericire. Trăim cu sufletul la gură ceea ce Darie nu trebuie să uite. Vom reuși să parcurgem drumul acesta până la capăt? Ei bine, aceasta este și întrebarea pe care și-a pus-o autorul nostru când a decis să ne ofere acest manuscris. Vor empatiza cititorii cu drama sa? Va fi Darie tot un neînțeles? Cartea va fi extrem de bine primită pe piață, iar numele lui Stancu va fi apreciat pretutindeni. Tradusă apoi în mai multe limbi de circulație internațională, îi aduce faima autorului.
Pe site, poate fi găsită în numeroase ediții, dintre care amintim: Venus (1998), Venus (2001), Editura pentru Literatură (2002).